Pe scurt: din 18 decembrie 2025, amenda pentru primirea la muncă a unei persoane fără contract individual de muncă este de 40.000 lei pentru fiecare persoană, cu un plafon cumulat de 1.000.000 lei pe angajator. Suma s-a dublat, iar plafonul a crescut de cinci ori, prin Legea nr. 239/2025.
Munca subdeclarată — salariul „în plic” peste cel din statele de plată — se sancționează separat, cu 8.000–10.000 lei pentru fiecare salariat (plafon 100.000 lei). Contractul part-time lucrat peste durata convenită atrage 10.000–15.000 lei pe salariat (plafon 200.000 lei).
Și persoana care prestează munca nedeclarată poate fi amendată, cu 500–1.000 lei. Este o eroare frecventă să se creadă că răspunderea aparține exclusiv angajatorului.
amendă pentru fiecare persoană fără contract
plafonul cumulat pe angajator, la un singur control
salariu „în plic”, pentru fiecare salariat
amenda pentru persoana care prestează munca
Regimul sancționator pentru munca nedeclarată s-a schimbat radical la finalul lui 2025. Articolul XXXIV din Legea nr. 239/2025 a modificat art. 260 din Codul muncii, iar noile limite se aplică de la 18 decembrie 2025 — nu de la 1 ianuarie 2026, cum s-a scris în multe locuri. Un control care găsește trei persoane fără contract înseamnă acum 120.000 de lei, față de 60.000 înainte.
În paralel, evidența salariaților a trecut integral pe REGES-ONLINE, platforma care a înlocuit vechiul Revisal. Migrarea a fost obligatorie până la 31 decembrie 2025, iar termenele de transmitere sunt mai stricte și mai ușor de verificat de către inspectori decât în vechiul sistem.
Ce înseamnă exact munca la negru
Codul muncii nu folosește sintagma „muncă la negru”. Termenul juridic este muncă nedeclarată, iar art. 260 alin. (1) descrie patru situații distincte, fiecare cu sancțiunea ei. Diferența dintre ele contează, pentru că amenzile nu sunt egale.
Contractul declarat la salariul minim pe economie, cu restul plătit în numerar, este forma clasică de muncă subdeclarată.
| Situația | Temei | Amendă / persoană | Plafon cumulat |
|---|---|---|---|
| Persoană primită la muncă fără contract individual de muncă | art. 260 alin. (1) lit. e) | 40.000 lei | 1.000.000 lei |
| Contract încheiat, dar netransmis în REGES până cel târziu în ziua anterioară începerii activității | art. 260 alin. (1) lit. e1) | 20.000 lei | 200.000 lei |
| Salariat primit la muncă în perioada în care contractul este suspendat | art. 260 alin. (1) lit. e2) | 20.000 lei | 200.000 lei |
| Salariat cu contract part-time care lucrează peste durata convenită | art. 260 alin. (1) lit. e3) | 10.000–15.000 lei | 200.000 lei |
| Persoana fizică care prestează munca fără contract | art. 260 alin. (1) lit. f) | 500–1.000 lei | — |
Sumele de la lit. e) reflectă modificarea adusă de Legea nr. 239/2025, în vigoare din 18 decembrie 2025.
Amenda de 40.000 lei este fixă, nu un interval. Inspectorul nu are marjă de apreciere între un minim și un maxim, cum are la celelalte fapte. Se aplică integral pentru fiecare persoană identificată, iar textul de lege derogă expres de la limitele generale ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor — de aceea plafonul de un milion de lei este posibil.
Ce este munca subdeclarată („la gri”)
Munca subdeclarată are o definiție proprie în Codul muncii, la art. 151: acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată și în declarațiile transmise autorităților fiscale. Cu alte cuvinte, contractul există și este înregistrat, dar o parte din remunerație circulă în afara evidenței.
Sancțiunea este de 8.000–10.000 lei pentru fiecare salariat aflat în această situație, fără a depăși cumulat 100.000 de lei. Este important de reținut că plafonul este aici de zece ori mai mic decât la munca nedeclarată — dar diferența nu face practica mai sigură, pentru că amenda contravențională este doar primul strat de consecințe.
Cele două forme întâlnite în practică
- Salariul minim pe acte, restul în plic. Contractul declară salariul minim brut, iar diferența se plătește cash. Aceasta este forma pe care o descrie art. 151 și pe care o sancționează amenda de 8.000–10.000 lei.
- Contract part-time pentru muncă full-time. Salariatul are contract pentru două sau patru ore, dar lucrează opt. Aceasta este o faptă distinctă, sancționată la lit. e3) cu 10.000–15.000 lei pe salariat — mai sever decât salariul în plic, ceea ce surprinde mulți angajatori.
Cele două se cumulează. Dacă un salariat are contract part-time, lucrează full-time și primește diferența în plic, sunt două contravenții diferite pentru aceeași persoană. Nu se absorb una în alta.
Contractele generate corect, din prima, fără termene ratate.
Zarina CRM generează contractul individual de muncă și actele adiționale din fișa angajatului, cu datele deja completate, și te avertizează înainte de expirarea termenelor de transmitere. O zi de întârziere la REGES costă 20.000 de lei pe persoană.
Licență pe viață, fără abonament lunar, instalat pe găzduirea firmei tale.
Ce se întâmplă efectiv la un control ITM
Amenda nu este singura consecință și, de multe ori, nici cea mai costisitoare. Art. 260 alin. (4)–(6) construiește un mecanism în trepte, iar treapta finală este penală.
| Pas | Ce se întâmplă |
|---|---|
| 1. Constatare | Inspectorul de muncă întocmește procesul-verbal și aplică amenda pentru fiecare persoană identificată. |
| 2. Sistarea activității | Pentru faptele de la lit. e)–e2), inspectorul dispune sistarea activității locului de muncă. Nu este opțional. |
| 3. Condiții de reluare | Activitatea poate fi reluată numai după achitarea amenzii și remedierea situației: contracte încheiate, elemente transmise în registru, contribuții sociale și impozite plătite. |
| 4. Reluare fără remediere | Infracțiune — închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă penală (art. 260 alin. 6). |
Sistarea activității afectează întregul punct de lucru, nu doar persoanele găsite fără contract.
Se poate plăti jumătate din amendă. Art. 260 alin. (11) permite contravenientului să achite, în cel mult 48 de ore de la înmânarea sau comunicarea procesului-verbal, jumătate din amenda aplicată pentru faptele de la lit. e)–e3). Pentru o persoană fără contract, asta înseamnă 20.000 în loc de 40.000 de lei. Plata amenzii nu stinge însă obligațiile fiscale retroactive și nu ridică sistarea activității fără remedierea deficiențelor.
Ce se pierde dincolo de amendă
Recalcularea fiscală vine separat, prin ANAF: impozit pe venit, CAS, CASS și contribuția asiguratorie pentru muncă pentru toată perioada estimată, plus dobânzi și penalități de întârziere. Există și o consecință pe care firmele care depind de contracte publice o resimt cel mai tare: sancțiunea pentru muncă nedeclarată se înscrie în cazierul contravențional al angajatorului și poate atrage excluderea din procedurile de achiziție publică sau pierderea unor finanțări nerambursabile.
Mitul celor cinci persoane și răspunderea penală
Se afirmă frecvent că primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără contract este infracțiune, pedepsită cu închisoare de la unu la doi ani. Această prevedere a fost abrogată în 2017, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2017. Art. 264 din Codul muncii nu mai conține niciun prag numeric de persoane.
Ce a rămas în sfera penală, în art. 264, sunt trei fapte diferite:
- Stabilirea repetată a unor salarii sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată — închisoare de la o lună la un an sau amendă.
- Refuzul nejustificat al angajatorului de a prezenta inspectorilor documentele solicitate, în termen de 15 zile de la a doua cerere — aceeași pedeapsă.
- Împiedicarea accesului inspectorilor de muncă în locurile de muncă pentru efectuarea controlului — aceeași pedeapsă.
La acestea se adaugă infracțiunea din art. 260 alin. (6), reluarea activității sistate fără îndeplinirea condițiilor legale, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă. Riscul penal este așadar real, dar declanșat de obstrucționare și de nerespectarea măsurilor dispuse, nu de numărul de persoane găsite la control.
REGES-ONLINE: termenele care produc amenzi
Registrul general de evidență a salariaților a trecut pe platforma REGES-ONLINE, administrată de Inspecția Muncii. Cea mai scumpă greșeală rămâne netransmiterea contractului înainte de începerea activității — 20.000 de lei pe persoană, aceeași sancțiune indiferent dacă întârzierea este de o zi sau de o lună.
Termenele complete de raportare, pe fiecare tip de eveniment, sunt în ghidul despre REGES-ONLINE: termene și amenzi.
| Ce se transmite | Termen |
|---|---|
| Contract individual de muncă nou | Cel târziu în ziua anterioară începerii activității |
| Modificarea duratei timpului de muncă sau a felului muncii | Ziua anterioară producerii modificării |
| Detașarea salariatului | Ziua anterioară începerii detașării |
| Suspendarea contractului | Ziua anterioară începerii suspendării |
| Încetarea contractului | La data încetării |
| Modificarea salariului | 20 de zile lucrătoare de la producerea modificării |
| Modificarea datelor de identificare ale salariatului sau angajatorului | 3 zile lucrătoare |
| Certificate de concediu medical, absențe nemotivate, încadrare în grad de handicap | 3 zile lucrătoare |
| Modificări dispuse prin hotărâre judecătorească | 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a luat cunoștință |
Nerespectarea termenelor de raportare curentă se sancționează separat, cu amenzi care ajung până la 8.000 de lei.
Costul real al unui angajat, cu toate contribuțiile incluse, se poate verifica înainte de semnare cu un calculator de salariu net 2026. Comparația dintre acest cost și expunerea de 40.000 de lei pe persoană este, în general, argumentul care închide discuția.
Ce pierde salariatul care acceptă
Diferența de câteva sute de lei în mână pare avantajoasă lunar. Pe termen lung, calculul arată altfel, iar pierderile nu se pot recupera retroactiv.
| Drept | Muncă declarată integral | Muncă la negru sau la gri |
|---|---|---|
| Vechime în muncă | Da | Deloc, respectiv parțial |
| Punctaj de pensie | Pe venitul real | Pe venitul declarat |
| Indemnizație de concediu medical | Da | Calculată pe venitul declarat |
| Indemnizație de creștere a copilului | Da | Calculată pe venitul declarat |
| Indemnizație de șomaj | Da | Nu, respectiv redusă |
| Asigurare de sănătate | Da | Nu, în lipsa contractului |
| Credit bancar pe venitul real | Da | Doar pe adeverința oficială |
| Despăgubiri în caz de accident de muncă | Da | Fără acoperire |
Indemnizațiile de concediu medical și de creștere a copilului se calculează pe veniturile din baza de calcul declarată — partea „în plic” nu apare nicăieri.
Efectul cel mai vizibil apare la concediul de creștere a copilului, unde indemnizația se raportează la veniturile din ultimele 12 luni: doi ani de salariu minim pe acte se traduc într-o indemnizație aproape de minimul legal, indiferent cât s-a încasat în realitate.
Cum îți verifici propriul contract
Din 2025, salariații și foștii salariați își pot consulta online datele din registru, fără să mai obțină o parolă de la ghișeul ITM. Procedura de acces este aprobată prin hotărâre de guvern, iar autentificarea în REGES-ONLINE se face în trei feluri:
- Prin ROeID, identitatea digitală națională — metoda recomandată și complet la distanță.
- Cu semnătură electronică calificată, dacă o ai deja.
- Cu e-mail și parolă, după activarea contului. Activarea la ghișeul ITM rămâne o variantă de rezervă, valabilă 30 de zile, pentru cazurile în care primele două nu sunt posibile.
În cont vezi contractele active și încheiate, salariul declarat, norma de lucru și toate modificările înregistrate. Dacă datele nu corespund realității, poți semnala neconcordanța direct din platformă.
Ce faci dacă ești pus în această situație
Prima verificare este chiar cea de mai sus: dacă în REGES nu apare niciun contract, nu ai raport de muncă. Dacă apare, dar cu alt salariu sau cu altă normă, situația este de muncă subdeclarată.
Sesizarea la Inspecția Muncii se poate face online, telefonic sau la sediul inspectoratului teritorial. Identitatea petentului este protejată, iar inspectorii se prezintă în control inopinat, fără anunț prealabil. În practică, controlul verifică pontajul, statele de plată, prezența fizică a persoanelor la punctul de lucru și corespondența cu datele din registru.
Dovezile scrise strânse înainte de sesizare — mesaje, e-mailuri, grafice de tură, capturi din aplicația internă de pontaj — cântăresc mult mai mult decât o declarație izolată. Declarațiile concordante ale mai multor colegi sunt, de asemenea, un mijloc de probă acceptat pentru salariul în plic.
Cum reduc firmele riscul birocratic
O parte importantă din amenzile pentru muncă nedeclarată nu vin din intenția de a frauda, ci din termene ratate: angajatul a început luni dimineață, transmiterea s-a făcut luni la prânz, iar amenda este de 20.000 de lei. Distincția nu contează pentru inspector.
Prin generarea automată a documentelor, contractele și actele adiționale se creează din datele deja existente în fișa angajatului, iar sistemul semnalează termenele înainte de expirare. Un model de contract individual de muncă corect completat elimină, la rândul lui, o categorie întreagă de neconformități formale.
La control, ceea ce contează practic este viteza cu care poți pune pe masă documentele cerute. O evidență centralizată a documentelor transformă o solicitare care altfel ar dura zile într-o căutare de câteva minute — iar refuzul nejustificat de a prezenta documente în 15 zile de la a doua cerere este, reamintim, infracțiune.
Cinci greșeli frecvente
- „Îl țin trei zile în probă, apoi îi fac acte.” Perioada de probă se stabilește în contract și curge după înregistrare. Orice zi lucrată înainte de transmiterea în REGES este muncă nedeclarată, cu amendă de 40.000 de lei.
- Confundarea celor două amenzi „gri”. Part-time lucrat peste normă costă 10.000–15.000 lei pe salariat, nu 8.000–10.000. Ultima sumă este pentru salariul în plic.
- Presupunerea că salariatul nu riscă nimic. Art. 260 alin. (1) lit. f) prevede 500–1.000 lei pentru persoana care prestează munca fără contract.
- Invocarea pragului de cinci persoane. Abrogat din 2017. Nu mai există în Codul muncii.
- Reluarea activității după sistare, „până se rezolvă hârtiile”. Este singura faptă din acest domeniu care duce direct la dosar penal.
Întrebări frecvente
Cât este amenda pentru munca la negru în 2026?
40.000 de lei pentru fiecare persoană găsită fără contract individual de muncă, cu un plafon cumulat de 1.000.000 de lei pe angajator. Suma se aplică din 18 decembrie 2025, prin Legea nr. 239/2025, care a dublat amenda anterioară de 20.000 de lei și a majorat de cinci ori plafonul.
Angajatul este amendat dacă lucrează la negru?
Da. Art. 260 alin. (1) lit. f) din Codul muncii sancționează prestarea muncii fără încheierea unui contract individual de muncă cu amendă de la 500 la 1.000 de lei, aplicată persoanei fizice. Răspunderea principală rămâne a angajatorului, dar afirmația că salariatul nu riscă nimic este falsă.
Mai este infracțiune primirea la muncă a peste cinci persoane fără contract?
Nu. Prevederea din art. 264 alin. (4) al Codului muncii a fost abrogată prin OUG nr. 53/2017. În prezent nu mai există niciun prag numeric de persoane care să transforme fapta în infracțiune. Riscul penal apare în alte situații: reluarea activității sistate fără remedierea deficiențelor, împiedicarea accesului inspectorilor sau refuzul nejustificat de a prezenta documentele solicitate.
Ce amendă ia firma dacă am contract part-time dar lucrez 8 ore?
Între 10.000 și 15.000 de lei pentru fiecare salariat aflat în această situație, fără a depăși cumulat 200.000 de lei, conform art. 260 alin. (1) lit. e3). Pe lângă amendă, angajatorul datorează retroactiv impozitul și contribuțiile pentru orele nedeclarate, plus dobânzi și penalități de întârziere.
Cât este amenda pentru salariul „în plic”?
Între 8.000 și 10.000 de lei pentru fiecare salariat, cu plafon cumulat de 100.000 de lei. Fapta este definită la art. 151 din Codul muncii ca acordarea unui salariu net mai mare decât cel evidențiat în statele de plată și în declarațiile fiscale.
Se poate plăti jumătate din amendă?
Da. Art. 260 alin. (11) permite achitarea a jumătate din amenda aplicată, în cel mult 48 de ore de la înmânarea sau comunicarea procesului-verbal, pentru faptele de la lit. e)–e3). Plata nu înlătură însă obligațiile fiscale retroactive și nu permite reluarea activității sistate fără remedierea deficiențelor.
Cum îmi verific contractul de muncă online?
Prin platforma REGES-ONLINE a Inspecției Muncii, care a înlocuit vechiul Revisal. Autentificarea se face prin ROeID, prin semnătură electronică calificată sau cu e-mail și parolă după activarea contului. Nu mai este necesară deplasarea la ITM pentru obținerea unei parole; activarea la ghișeu a rămas doar ca variantă de rezervă.
Până când trebuie transmis contractul în REGES?
Cel târziu în ziua anterioară începerii activității. Netransmiterea în acest termen se sancționează cu 20.000 de lei pentru fiecare persoană, plafon cumulat 200.000 de lei, chiar dacă contractul a fost efectiv semnat.
Angajatorul poate fi obligat să oprească activitatea?
Da. Pentru faptele de la lit. e)–e2), inspectorul de muncă dispune sistarea activității locului de muncă. Reluarea este posibilă numai după achitarea amenzii și după remedierea deficiențelor: încheierea contractelor, transmiterea elementelor în registru și plata contribuțiilor sociale și a impozitelor datorate.
Perioada lucrată la negru se poate recupera ca vechime?
Nu automat. Salariatul poate cere în instanță constatarea existenței raportului de muncă, dovedind prestarea efectivă a activității, iar o hotărâre favorabilă obligă angajatorul la plata retroactivă a contribuțiilor. Procedura este de durată și depinde de calitatea probelor — mesaje, martori, documente interne.
Concluzie
Dublarea amenzii la 40.000 de lei pe persoană și majorarea plafonului la un milion schimbă complet aritmetica muncii nedeclarate. Pentru o firmă mică, un singur control cu trei persoane fără contract înseamnă o expunere comparabilă cu profitul pe un an, la care se adaugă sistarea activității și recalcularea fiscală.
Pentru salariat, calculul este la fel de clar, dar cu efect întârziat: diferența încasată lunar se plătește la primul concediu medical, la primul credit și, definitiv, la pensie. Iar amenda de 500–1.000 de lei arată că legea nu îl tratează nici pe el ca simplu spectator.
Surse
- Inspecția Muncii — regimul contravențional al muncii nedeclarate și subdeclarate, platforma REGES-ONLINE.
- Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, art. 151, art. 260 și art. 264, forma în vigoare în 2026.
- Legea nr. 239/2025, art. XXXIV — modificarea art. 260 alin. (1) lit. e), în vigoare din 18 decembrie 2025.
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2017 — abrogarea art. 264 alin. (4) din Codul muncii.
- REGES-ONLINE — termenele de transmitere și procedura de acces a salariaților la propriile date.
Acest material are rol informativ și prezintă sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare la data redactării. Nu înlocuiește consultanța juridică sau contabilă personalizată. Limitele amenzilor și procedurile de control se pot modifica prin acte normative ulterioare. În situația unui control în desfășurare sau a unui litigiu de muncă, recomandăm consultarea unui avocat specializat în dreptul muncii.
Când afacerea începe să crească, dezordinea costă mai mult decât softul. Vezi soluțiile Zarina CRM pentru firme mici și mijlocii — plată unică, fără abonament lunar.
Testează platforma →