Model declarație pe propria răspundere

Declarația pe propria răspundere este documentul prin care o persoană afirmă în scris ceva despre situația ei, asumându-și consecințele dacă afirmația e falsă. Se folosește atunci când o instituție are nevoie de o informație pe care nu o poate verifica singură sau pentru care nu există un alt document doveditor.

Nu este o formalitate. Declarația necorespunzătoare adevărului, dată în fața unei autorități sau pentru producerea de efecte juridice, intră sub incidența art. 326 din Codul penal — falsul în declarații. Formularea „cunoscând prevederile art. 326 Cod penal” nu e ornament: e mențiunea care dă documentului greutate.

Unde se cere cel mai des

• La ONRC — declarații ale asociaților și administratorilor privind îndeplinirea condițiilor legale, sediul social, activitatea la sediu.
• La ANAF — situații care nu se pot proba altfel, de la lipsa veniturilor la destinația unor bunuri.
• În relația cu băncile și cu finanțatorii — surse de venit, absența datoriilor, calitatea de beneficiar real.
• În proiecte cu finanțare — eligibilitate, absența conflictului de interese, evitarea dublei finanțări.
• În relația angajator-angajat — persoane în întreținere, funcția de bază, absența altor venituri.
• În relații comerciale — conformitate, absența insolvenței, respectarea unor condiții contractuale.

Model declarație pe propria răspundere — persoană fizică

Model declarație pe propria răspundere — reprezentant al unei firme

Cum se face o declarație pe propria răspundere, în cinci pași

1. Verificați dacă instituția are formular propriu. Primăriile, casele de asigurări și ANAF au, de multe ori, un model obligatoriu; dacă există, îl folosiți pe acela.
2. Scrieți datele de identificare complet: nume, CNP, domiciliu, actul de identitate. O declarație fără ele poate fi respinsă la ghișeu.
3. Formulați declarația la persoana întâi, într-o singură frază clară, care spune exact faptul declarat și perioada la care se referă.
4. Adăugați mențiunea privind răspunderea penală pentru fals în declarații și scopul pentru care dați declarația.
5. Datați și semnați. Păstrați o copie, mai ales când declarația condiționează un drept (o alocație, o scutire, o bursă).

Formulări pentru situațiile cele mai frecvente

Textele de mai jos înlocuiesc doar fraza centrală din model; restul documentului rămâne același.

• Că nu sunteți angajat: „declar pe propria răspundere că, la data prezentei, nu am încheiat niciun contract individual de muncă și nu desfășor activități în baza unui raport de muncă.”
• Că nu aveți venituri: „declar pe propria răspundere că în perioada [de la – până la] nu am realizat venituri din salarii, activități independente, chirii sau alte surse impozabile.” Dacă aveți totuși venituri neimpozabile (de exemplu alocații), menționați-le, pentru că o omisiune poate fi considerată declarație falsă.
• Că locuiți la o adresă: „declar pe propria răspundere că locuiesc efectiv la adresa [adresa], împreună cu [persoanele, dacă e cazul].”
• Pentru o firmă, privind condițiile de funcționare: „subsemnatul, în calitate de administrator al [denumire], declar pe propria răspundere că societatea îndeplinește condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică pentru activitatea [cod CAEN – denumire], la adresa [adresa].”

Reguli de redactare

1. Declară fapte, nu opinii. „Nu am datorii la bugetul de stat” este verificabil. „Consider că firma este în regulă” nu declară nimic și nu ajută pe nimeni.
2. Numerotează afirmațiile. Dacă una dintre ele se dovedește inexactă, e clar care anume — și restul declarației rămâne în picioare.
3. Scrieți scopul. O declarație fără destinație poate fi folosită în alt context decât cel pentru care ați dat-o.
4. Nu declarați ce puteți dovedi cu un document. Dacă există certificat fiscal, acesta se atașează; declarația e pentru ce nu are alt suport.
5. Verificați forma cerută. Unele instituții cer declarație autentificată la notar sau dată în fața funcționarului. Un document sub semnătură privată nu le ține locul.

Ce riscați dacă declarați fals

Dincolo de răspunderea penală pentru fals în declarații, consecințele practice sunt imediate: respingerea cererii, retragerea unei finanțări deja acordate, obligarea la restituirea sumelor cu accesorii, rezilierea contractului în care declarația a fost condiție de eligibilitate.

În proiectele finanțate, declarațiile date la depunere se verifică la control, uneori la ani distanță. De aceea merită păstrat un exemplar din fiecare declarație semnată, împreună cu documentele care o susțineau la momentul respectiv — o arhivă de documente cu versiuni și termene urmărite face diferența între „am declarat corect” și „pot demonstra că am declarat corect”.

Întrebări frecvente

Precizare. Modelul de mai sus este orientativ și trebuie adaptat la situația concretă. Nu ține loc de consultanță juridică — pentru sume mari, situații atipice sau acte care cer formă autentică, cere părerea unui avocat sau a unui notar.