Declarația pe propria răspundere este documentul prin care o persoană afirmă în scris ceva despre situația ei, asumându-și consecințele dacă afirmația e falsă. Se folosește atunci când o instituție are nevoie de o informație pe care nu o poate verifica singură sau pentru care nu există un alt document doveditor.
Nu este o formalitate. Declarația necorespunzătoare adevărului, dată în fața unei autorități sau pentru producerea de efecte juridice, intră sub incidența art. 326 din Codul penal — falsul în declarații. Formularea „cunoscând prevederile art. 326 Cod penal” nu e ornament: e mențiunea care dă documentului greutate.
Unde se cere cel mai des
- La ONRC — declarații ale asociaților și administratorilor privind îndeplinirea condițiilor legale, sediul social, activitatea la sediu.
- La ANAF — situații care nu se pot proba altfel, de la lipsa veniturilor la destinația unor bunuri.
- În relația cu băncile și cu finanțatorii — surse de venit, absența datoriilor, calitatea de beneficiar real.
- În proiecte cu finanțare — eligibilitate, absența conflictului de interese, evitarea dublei finanțări.
- În relația angajator-angajat — persoane în întreținere, funcția de bază, absența altor venituri.
- În relații comerciale — conformitate, absența insolvenței, respectarea unor condiții contractuale.
Model declarație pe propria răspundere — persoană fizică
Subsemnatul(a) [NUME ȘI PRENUME], cetățean [___], născut(ă) la data de
[ZZ.LL.AAAA] în [___], domiciliat(ă) în [___________________________],
identificat(ă) cu CI/BI seria [__] nr. [______], eliberat(ă) de [______]
la data de [ZZ.LL.AAAA], CNP [_____________],
cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în
declarații, declar pe propria răspundere următoarele:
1. ……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
2. ……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
3. ……………………………………………………………..
Declar că datele de mai sus sunt reale, complete și corecte și îmi asum
răspunderea pentru exactitatea lor.
Prezenta declarație a fost dată pentru a servi la [_____________________]
și a fost redactată/completată de mine, într-un singur exemplar.
Data: [ZZ.LL.AAAA]
Nume și prenume: [_______________]
Semnătura: ……………….
Model declarație pe propria răspundere — reprezentant al unei firme
Subsemnatul(a) [NUME ȘI PRENUME], domiciliat(ă) în [___],
CNP [_____________], identificat(ă) cu CI seria [__] nr. [______],
în calitate de [administrator / reprezentant legal] al
S.C. [DENUMIRE] S.R.L., cu sediul social în [___________________],
înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. [J__/____/____],
CUI [___________],
cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în
declarații, declar pe propria răspundere, în numele societății, că:
1. Societatea nu se află în procedură de insolvență, faliment,
dizolvare, lichidare sau suspendare temporară a activității.
2. Societatea și-a îndeplinit obligațiile de plată către bugetul general
consolidat, la data prezentei.
[ ] sau: Societatea are următoarele obligații restante: [__________]
3. Datele și documentele puse la dispoziție în cadrul [__________________]
sunt reale și corespund situației de fapt.
4. [Alte mențiuni specifice: ……………………………………]
Îmi asum răspunderea pentru exactitatea și legalitatea datelor declarate.
Prezenta declarație a fost dată pentru a servi la [_____________________].
Data: [ZZ.LL.AAAA]
[DENUMIRE SOCIETATE]
prin [Nume, funcție]
Semnătura ……………….
Reguli de redactare
- Declară fapte, nu opinii. „Nu am datorii la bugetul de stat” este verificabil. „Consider că firma este în regulă” nu declară nimic și nu ajută pe nimeni.
- Numerotează afirmațiile. Dacă una dintre ele se dovedește inexactă, e clar care anume — și restul declarației rămâne în picioare.
- Scrie scopul. O declarație fără destinație poate fi folosită în alt context decât cel pentru care ai dat-o.
- Nu declara ce poți dovedi cu un document. Dacă există certificat fiscal, acesta se atașează; declarația e pentru ce nu are alt suport.
- Verifică forma cerută. Unele instituții cer declarație autentificată la notar sau dată în fața funcționarului. Un document sub semnătură privată nu le ține locul.
Ce riști dacă declari fals
Dincolo de răspunderea penală pentru fals în declarații, consecințele practice sunt imediate: respingerea cererii, retragerea unei finanțări deja acordate, obligarea la restituirea sumelor cu accesorii, rezilierea contractului în care declarația a fost condiție de eligibilitate.
În proiectele finanțate, declarațiile date la depunere se verifică la control, uneori la ani distanță. De aceea merită păstrat un exemplar din fiecare declarație semnată, împreună cu documentele care o susțineau la momentul respectiv — o arhivă de documente cu versiuni și termene urmărite face diferența între „am declarat corect” și „pot demonstra că am declarat corect”.
Întrebări frecvente
Trebuie autentificată la notar?
Doar dacă instituția care o solicită cere expres formă autentică. În majoritatea situațiilor, declarația sub semnătură privată este suficientă. Verifică cerința înainte, pentru că un document în formă greșită se respinge.
Poate fi semnată electronic?
Da, dacă destinatarul acceptă semnătura electronică. Pentru depuneri online la instituții publice, semnătura electronică calificată este de regulă cerută și acceptată.
Ce fac dacă situația declarată se schimbă?
Se transmite o declarație nouă, care o actualizează pe cea veche, cu mențiunea expresă a modificării. O declarație corectă la data semnării nu devine falsă pentru că situația s-a schimbat ulterior, dar nici nu mai reflectă realitatea.
Precizare. Modelul de mai sus este orientativ și trebuie adaptat la situația concretă. Nu ține loc de consultanță juridică — pentru sume mari, situații atipice sau acte care cer formă autentică, cere părerea unui avocat sau a unui notar.
Dacă folosești frecvent astfel de modele, modulul care creează documentele completate cu datele clientului îți elimină munca de copy-paste și greșelile de completare.
Vezi toate modulele →